Street Dance este un "termen umbrelă" (o denumire generală) ce denotă mai multe stiluri de dans, ce au evoluat în spații publice precum pe stradă, în curtea școlilor și în cluburi. De cele mai multe ori sunt improvizații, ce au un caracter social și încurajează interacțiunea cu publicul, dar și cu alți dansatori. Termenul de “Street dance” este în general folosit pentru a descrie dansurile hip hop și funk ce au apărut în Statele Unite în anii '70 și care sunt într-o continuă creștere și dezvoltare în cultura hip hop de astăzi (breakdance, popping, locking, hip hop, new style, house dance și electro dance). Aceste tipuri de dans sunt foarte populare în ziua de azi, atât ca exercițiu fizic, dar și ca artă și o formă de competiție practicată atât în studio-urile de dans, cât și în alte spații.

Competiții

Astăzi, concursurile de dans atrag din ce în mai mulți spectatori și concurenți, devenind adevarăte evenimente internaționale (câteva exemple ar fi Battle of the Year, Juste Debout, ABDC, House Dance International, Red Bull BC1, Hip Hop International). La concursuri se jurizează battle-uri sau show-uri coregrafice. În România cel mai cunoscut concurs de dans pentru trupe, atât pe hip hop dar și breakdance este campionatul HIP HOP INTERNATIONAL ROMANIA, care desemnează în fiecare an (începând cu 2010) trupele care reprezintă Romania în Las Vegas la campionatele mondiale. De asemenea, la nivel de licee se organizează anual Cupa Liceelor la Street Dance.

Dacă acum 10 ani minţile noastre erau încă puse la încercare de versurile profunde ale unor formatii gen Nirvana sau Soundgarden, azi cultura hip-hop a luat cu asalt piaţa muzicală. De la legendara rivalitate dintre 2PAC şi Notorious BIG, până la Eminem şi 50 CENT, totul este înghiţit cu fascinaţie de către mii de adolescenţi.

La fel ca în SUA, în liceele din România, tinerii albi se îmbracă la fel ca idolii lor de culoare, cu pantaloni suflecaţi pe un crac, cu bandane, şepci întoarse invers şi gesturi de cartier. Uneori e chiar haios să-i asculţi cum se maimuţăresc, încercând să imite 'slangul' negrilor sau spunând că albii sunt mult mai puţin cool decât negrii. Dar dincolo de toate aceste lucruri ce pot părea puierile la prima vedere, înainte de toate, nu poate fi contestat faptul că s-a născut o nouă cultură - cultura hip-hop.

Hip-hop-ul ca şi cultură, cu tot ceea ce reprezintă el (muzică, dans, gen cultural) stă la baza Street Dance-ului, care la rându-i reprezintă o "umbrela" pentru mai multe stiluri de dans - breakdancing, funk şi pop.

Street înseamnă stradă, dance bineînţeles dans. Dacă le alăturăm rezultă dans de stradă. Da, suna cam ciudat, dar denumirea, deşi foarte relevantă, va rămâne totuşi în engleză, pentru că în română sună un pic forţat. Istoria începe în anii '70, pe coasta de est a Statelor Unite, în New York, când Kool DJ Herc mixa la diverse petreceri. Atunci el a observat ca petrecăreţilor le plac acele pauze din timpul melodiei, numai cu beaturi, aşa că el a creat mediul necesar pentru ca dansatorii de break dance să-şi dezvolte stilul. Tot el i-a denumit pe dansatorii de break dance: b-boys / b-girls (Break boy, Beat boy, Bronx boy). Fac trimitere la filmul "The Freshest Kids".

Bboy-ingul a început prin top-rockin, dupî care s-au dezvoltat mişcările de pe sol - footwork (floor rocking) şi freez-urile. În battle-uri, oponentul trebuia să facă fie de două ori mai mult footwork, fie un freez mai bun. Trecerea între top rock şi floor rock se face prin drop, cu figuri precum front swipe, back swipe, dip, corkscrew. Mai târziu, Costa de Vest a dat replică estului prin stilurile funk care s-au dezvoltat aici şi au dat naştere unor stiluri noi de dans - locking, popping şi boogaloo.

În Los Angeles, California, Don Campbell a pus bazele locking-ului. Apoi a format o trupă de dans numită "The Lockers", prin care a promovat noul stil. Această forma a prins viaţă când Don Campbell a încercat să imite un dans numit "The Funky Chicken". Unele figuri au propriul nume, precum : the lock, points, skeeters, scooby doos, stop n'go, which-away şi the fancies. În 1976, The Electronic Boogaloo Lockers s-a format în Fresno, California, de către Boogaloo Sam, părintele popping-ului. Sub numele acestui stil s-au dezvoltat şi alte forme: strut, dime stop, wave, tick, twisto-flex şi slides.

Capoeira, forma "deghizata" de auto-apărare, a fost introdusă în Brazilia de către sclavii africani. Această formă de dans are mişcări foarte similare cu cele de bboy / bgirl. Capoeira a apărut în Bronx abia după 1990. Coasta de vest loveşte din nou cu un stil extrem de energic şi liber expresiv. Tommy the Clown inventează clown-ingul şi krump-ingul, acestea fiind explicate cel mai relevant în documentarul "Rize" (2005), un film care merită văzut.

Michael Jakson este unul dintre cei mai mari dansatori ai tuturor timpurilor atât din punct de vedere al creativităţii, cât şi al tehnicii. Stilul lui a ridicat mii de oameni în picioare la concertele sale şi a inspirat generaţii de dansatori. "Moonwalk" este cea mai reprezentativă mişcare a lui Michael Jackson, însă el stăpâneşte multiple stiluri pe care le combina în felul său unic. Să nu uităm de mişcarea robotică cu care a făcut valuri în timp ce era la Jackson 5. Revenind în generaţia pro, Janet Jackson, Jennifer Lopez, Usher, Britney Spears, Justin Timberlake, Omarion au personalizat dansul de scenă, realizând show-uri excepţionale din punct de vedere coregrafic. Prin muzica şi videoclipurile promovate, ei sunt creatorii de trend pentru lumea dansului de astăzi.

În România, industria Street Dance-ului a început să se dezvolte acum câţiva ani, însă ultimul an a fost cu adevarat relevant, deoarece au apărut tot mai multe şcoli de dans, trupe de dans, competiţii locale şi naţionale. De asemenea, cererea pentru dansatori în show-biz-ul românesc creşte de la an la an, se organizează workshop-uri de dans, dance camp-uri, unde profesioniştii din străinătate aduc din experienţa lor şi în România, ajutând industria să se dezvolte.

Iată şi câteva filme cu şi despre Street-Dance: "The Freshest Kids" (documentar despre hip-hop), "Everybody Dance Now" (documentar), "Breakin", "Beat Street", "Wild Style", "You Got Served", "Step Up", "Rize" (documentar krumping), "Stomp the Yard" (2007).